Simpatie.ro - matrimoniale
inuyasha vs. sesshoumaru
Nou pe simpatie:
irina_dragalasa
Femeie
24 ani
Bucuresti
cauta Barbat
26 - 65 ani
inuyasha vs. sesshoumaruReguliInregistrareLoginPozeNu sunteti logat. Lista Forumurilor Pe Tematici
inuyasha vs. sesshoumaru / Fan Fiction /

the 7 Talismans

Pagini:  1 2 Moderat de Angel_of_Light, Ice Wolf, Naraku, Prince_Vegeta, demonangel
#11
demonangel
Pe lista neagra
Postari: 235
bine bine ....pun pun continuarea
( ma bucur ca se uita lumea din cand in cand... ca numi place sa fac duble posting)
deci.............unde eram...........a da  chestia cand o duce Kenshin la el acasa nu?

......capitolul urmator...........

......"uhm...hmm....unde sunt?...nu vad nimic....aaaa  ba da ....da' ce-i cu cartea de geografie la mine pe cap...de unde?
  -D-soara Backstube nu te mai ascunde dupa carte si citeste urmatorul paragraf.
  -hah??!?D-na Profesoara ??!  Sunt la scoala..........cum am ajuns inapoi??!?!?!? cum ?!
  -Iar ai atipit la ore ca de obicei, ca pedeapsa stai dupa ore sa faci curat in clasa..... brusc o fata deschide usa larg in graba si intra in clasa:
  -Eclair!!!.....un icendiu.....la tine acasa...mama ta....e prinsa acolo...
  -Ce-eeee......... mama!!  camera se invarte cu ea, totul se intuneca si se tulbura si apare o imagine ingrozitoare in care Chloe arde  intre flacarile din bucatarie...... N-nu...nu nu, mamaaa!!!  vin acum sa te ajut...mama ..." mama!!!!.. Aaaaaaaaaaaahhhh!!!!!!!!!!! se ridica din pat  tinandu-se de cap si urland...
  -Eclair! Ce e? Ce s-a-ntamplat? de ce  strigi?vine in graba Kenshin speriat.
  -haaaaaaah.........a fost doar un cosmar, rasufla ea usurata, iara il am, offf! se sterge putin pe fata de lacrimile care i s-au scrurs pe obraji.
  -Uite am sa iti auc o cana de ceai, numa ce l-am facut, mai asteapta putin pana se raceste, o.k.?
  -Bine, multumesc, zise ea zambind. Dar chiar.....unde sunt? intreaba ea uitanduse mai bine in jurul ei si observand ca se afla intr-o camera frumoasa  plina cu perdele catifelate transparente avand un mireasma placuta imbietoare. Ce frumos miroase!
  -Cred ca da, e camera de oaspeti, inainte era a mamei mele....a zis el aplecand usor capul si cazand pe ganduri.
  -....A murit, nu-i asa?
  -...Cine? intreba el...putin buimac
  -...Mama ta.....a murit nu? apleca ea un pic capul in jos,lucind din ochi....usor intristata.
  -.......Aaaaaa...nu nu a murit....a plecat pur si simplu......nu stiu exact de ce a facut-o.....de ce intrebi?  Nu cumva...?!? Eclair si-a strans genunchii la piept ghemuita si-si lasa barbia rezemata pe ei si tacea. Imi pare rau ca ti-am adus aminte de moartea mamei tale
  -Nu-i nimic, nu e vina ta, am trecut deja peste asta, il linisti ea zambindu-i si frecandu-l usor pe spate..........Deci ce ar fi sa mergem acum...
  -Huh? unde sa mergem....? intreba el nedumerit
  -Sa-mi arati ce trebuie sa fac ca sa devin saman....cum adica unde?!
  -Aaaaaaaaaaa......pai bine...
  -Bun atunci ce mai stam?
  -Dar mai intai ar trebui sa mancam ceva.....ce zici de o salata de fructe?
  -Pai....de fapt mi-e cam foame ....dar rabdarea nu e punctul meu forte...
  -Hmhn...de asta mi-am dat seama, zice el chicotind, haide sa mancam...am pregatit niste fragi cu afine cu budinca de frisca.
  -Mmmmmmmmmmm   suna bine....
                 Dupa cateva minute cand se apuca de mancat:
  -Mmmmmmmmmmmmmmmmmmmm....e chiar mai gustoasa dacat mi-am imaginat
  -Hahaha....poti manca linistita, mai este multa.....deci ar trebui sa iti explic de la zero cum sta treaba nu? In mod normal lumea spirituala nu e tocmai facuta numai din spirite si suflete.....
  -Da?!
  -Da....multi asa credeau pana acum....aici numai samanii, vracii, magii si oricare om care are energia spirituala activa poate veni aici.....si desigur sunt multe creaturi, bestii, demoni si spirite pe aici...dar nu oricum....sunt  7 mari regate, sau , ma rog , imparatii, sectiuni, lumi, pamanturi sau cum vrei sa le spui....cele 4 mari elemente ale naturii:foc, aer, pamant si aer.....si elementele superioare: lumina si intunericul......toate se neutralizeaza una pe alta, astfel ca la baza lor se afla Spiritualitatea si viata al 7-lea element complex...el e realizat prin ciclul celorlalte....toate se afla intr-o evolutzie continua si constanta....samanii sunt oamenii care  pot manipula materia din jurul lor.....de regula majoritatea se axeaza doar pe spiritism....este cel mai usor de realizat   si  poti medita mai bine, si totusi sunt si samani care  nu se multumesc doar cu control al spiritelor ...devin  medii al elementelor....e mult mai greu....elementele nu sunt ca si spiritele....ele pot fi imblanzite spre deosebire de ...apa de exemplu, care nu ii potzi ordona ....este mult mai greu.....ii ca shi cum iai spune unui dulap sa se multe putzin mai la stanga.....la un om daka ii spui o face ...dar ma indoiesc ca dulapul o va face ...nu-i asa?                       
  -Hahahaha....cam asa ceva, chicotea ea in timp ce gusta cu pofta din frisca.
  -Mda....si cu toate astea exista si samani care ajung sa stapaneasca un element al naturii....si mai rar ajung sa controleze 2 sau mai multe....fiindca este foarte greu....asta te asigur.....yo abia am reusit sa stapanesc pamantul si partial apa.....
  -Da?!?.........Wow ma inveti si pe mine nu?
  -Uhm.....pai asta ar fi o problema....yo nu stiu sa iti explic asa de bine...dar cunosc pe cineva suficient de batran care sa poata  sa iti clarifice.... exista o creatura....are multi ani....si se poate sa iti cunoasca foarte bine si reincarnarea.....astfel , cand iti stie originile iti poate da sfaturi   in a alege elementul sau...elementele pe care sa le manuiesti......doar ca....,spune Kenshin putin ingrijorat.
   -Doar ca...ce?  Ce e?
   -Koh.....asa il cheama.....e destul de viclean si .......cum sa spun...
   -Spune odata!
   -Trebuie sa ai mare grija cu Koh......cel mai bine e sa nu arati vreo urma de frica....mai bine nici un sentiment......altfel.....
   -Altfel....?
  -altfel iti va fura fata!...de acea nu trebuie sa ii arati vreun sentiment sau stare de spirit....altfel va absorbi starea ta odata cu chipul tau, a a zis el clar si raspicat , lasand-o pe Eclair un pic uimita
  -Am inteles.....si unde se afla aceasta creatura Koh?
  -Momentan s-a retras in portiunea spirituala...unde sunt multe spirite......te duc eu acolo....dar ai grija de ce ti-am spus.....am avut un amic Nakano il chema......nu a ascultat de mine si .....a ramas fara chip....probabil ca acum e  un spirit care rataceste in lumea  sufletelor.....te rog sa ai grija....spunea el melancolic si in acelas timp ingrijorat, ochii ii luceau intristati. ii pe lacul de la marginea din partea cealalta a padurii.  Vom avea ceva de tranversat dar am sa te ajut, am un dragon care imi e dator sa imi intoarca o favoare.
   -Bine ....am inteles, du-ma pe taramul  sufletelor "pare destul de suparat pe Koh...probabil ca Nakano  ii era foarte apropiat.... cred ca inteleg ce simte ...e ca si cum ar pierde o persoana  draga........haaaaaaaaah.....mama.....ce dor imi e de tine....".....
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------


PS: daka e prea lung asha fragmentat pot sa pun jumatatzi de capitole daka va e mai ushor sa citizi
hai ca v-am pupat ( hihihi)


 
   
#12
Ice Wolf
assasin admin
Postari: 475
ehh...acum lasa astea...conteaza..dak...pui continuarea?nea..nu prea cred...

CONTINUA!!!!!


_______________________________________
In my field of paper flowers
and candied clouds of multiply
I lye inside myself for hours
and watch my purple sky fly over me
----------------------------------------


 
   
#13
demonangel
Pe lista neagra
Postari: 235
ok cum spui tu ^^
asha....deci se vor duce la Barlogul lui Koh ...nu? asha am scris ....asha....deci....unde eram


  Kenshin iesise cu Eclair in fata casei lui, scoase un fluier ciudat si incepu sa sufle cu putere:
  -Ciudat, nu se aude nimic....zise Eclair nedumerita.
  -Ei....e un fluier cu infrasunete....e foarte jos de aia nu percepi suntele....urechile tale nu sunt ata de "deschise" ca sa zic asa, oamenii au intervall mic de percepere a sunetelor .....Argunta sigur mia auzit fluierul, va fi aici dintr-o clipa-n alta
                Deodata se aude  un scancet puternic pe cer.....un dragon de culoare cenusie aparu si cobori incet jos la ei:
  -M-ai strigat Kenshin-sama? raspunse dragonul cu  o voce un pic acustica dar nu foarte joasa.
  -Da. Am nevoie de ajutorul tau. Momentan am nevoie sa ajung pe partea cealalta a padurii... trebuie sa ajungem pe insula HeiBai din mijlocul lacului ne poti duce in partea cealalta a padurii?
  -Bineinteles urcati pe spatele meu ca va duc acolo de indata.
  -Uhm.....Kenshin......esti sigur ca e in regula? intreba sfioasa si  un pic speriata Eclair
  -Aa? Desigur. Argunta imi e prieten.
  -Nu va faceti grija d-soara Eclair am sa zbor lin ca sa nu va zgudui prea tare, incerca sa o linisteasca Argunta.
  -Stiu ca am avut o intalnire mai neplacuta cu un dragon Rosu salbatic.....dar nu toti dragonii sunt la fel, de fapt Argunta este unul dintre cei mai nobili si blanzi pe care ii cunosc, asa ca nu-ti fa griji Eclair.....bine?
  -Bine. daca asa sustineti.
                 Argunta ii lua pe amandoi in spinare si se ridica la cer. Au zburat vreo ora si ceva, padurea fiind destul de mare, calatoria a fost destul de placuta, Eclair se simtea in siguranta admirand privelistea. Intr-un final ajung la margine unde se intindea un lac imens. incet Argunta coboara si ii lasa jos,  dupa care ea o forma mai omeneasca aparent(forma astrala), avea parul lung pana la umeri de culoare argintie si ochii ii erau rosii ca rubinii, pielea nu ii mai era solzoasa ci neteda  si avea o culoare de caucazian, imbracat in niste vesminte albastru-argintii matasoase, lasandu-i la vedere bratele si aripile mari pornind din spatele umerilor lungi pana in pamant:
  -Aici va las, aveti grija. La revedere, zambii Argunta bland.
  -Pe curand prietene, zise Kenshin un pic induiosat
  -La revedere " arata chiar frumos...pot spune...nu ma asteptam sa arate asa de bine cand ia o forma astrala", spuse Eclair facandu-i cu mana in timp ce se ridica la cer si disparu intre nori.
               Dupa ce a plecat Argunta, Kenshin se uita imprejur cautand o barca:
  -Sunt sigur ca o fost una pe aici.........aaa...uite-o acolo....ascunsa sub frunze...
  -Hai c a vin sa te ajut sa o scoti de acolo.
  -Lasa ma descurc.... stai sa vezi numa
               Incepu iar sa faca incatatii si cu cateva miscarii de maini  a inclinat pamantul cam cu vreo 35 de grade, dupa care incepu sa miste apa sa faca valuri   care sa ajunga pana la barca, inainteinapoi si barca a fost luata de val si dusa pe margine.
  -Ai vazut? ii zambi el. Hai urca, vaslesc eu.
  -Ba nu, tu o vasla, eu o vasla, sa fiu si eu de folos pe aici pana invat sa fiu si eu saman
  -Sau sa iti controlezi puterea...adevarul e ca ai ceva putere dar nu stii cum sa o pui in functiune.
  -Se poate sa ai dreptate....de aia vreau sa vad daca ma poate ajuta Koh asta de care zici.....sau daca macar imi da sfaturi si explicatii.
  -Koh....da......cade el iar pe ganduri in timp c e porni sa vasleasca.....
Flashback:"<<-Hahahaha Kenshin......ce e?....nu poti sa tii pasul cu mine...Hahahahahahahahha, ce radea el de mine ca el era mai iute decat mine si avea mingea ...cat ne placea sa ne jucam jocul ala cu mingea......
  -A da?!.....am zis eu ranjind un pic.......atunci Uite asta......am inceput sa ii scutur pamantul de sub picioare, Nakano atunci se si impiedica de un damb , cade in bot si scapa din maini mingea. ...Nah, cei ai patit tu? ai picioarele impleticite Nakano?! Heheheh...si spuneai de mine...ce i-am facuto....am luato inainte si fugeam ca un victorios....
  -Nu-i corect! Ai trisat, se incrunta el in iarba, stii prea bine ca esti mai bine antrenat decat mine, parca am spus fara folosirea  abilitatilor.....maraia el acolo...eu eram vesel ...si ma gandeam cat de frumoasa e viata.....
                De unde era eu sa stiu ca  Nakano era ata de invidios pe mine ca eram mai priceput in manuirea apei si pamantului decat el......era atat de gelos incat a vrut cu orice pret sa avanseze cumva....incat s-a dus la Koh......ah ...ziua aia blestemata.....n-am sa mi-o iert niciodata ca l-am facut sa sufere cand ma dadeam mare pe langa el......Nakano ....n-am.....nu ma pot ierta pentru ce am facut.....ziua aia....n-am s-o uit niciodata......imi pare atat de rau ca te-am facut sa suferi.......
                In noaptea aceea, pe cand eu  dormeam , el s-a trezit si s-a dus la Koh........ah...inca si acum ii aud urletele si tipetele de ajutor....Nakano......iarta-ma......ce am facut.....nu voi mai putea sa dau ochii cu el niciodata de rusine .....si nici daca as vrea....ramas fara chip...si tot sunt sigur ca si fara fata de l-as avea in fata mea acum as putea sa ii simt ura, dispretul si mania fata de mine.........Nakano.....coiot naiv ce ai fost....ti-am zis sa ca la Koh nu ai voie sa dai dovada de slabiciune....nu trebuia sa te lasi moale......imi....im i pare rau...Nakano">>  Hahh!, suspina Kenshin in timp ce vasla, Eclair observase ca iar e trist si melancolic:
  -Kenshin.....Te simti bine?
  -Huh?....aa  nu ...sunt bine...cred ca iar visam cu ochii deschisi ....ce aerian pot fi uneori....zambea el cu un zambet amar si fals ca sa ii ia starea de neliniste a lui Eclair
  -"Imi zambeste....dar e clar ca  e suparat, i se citeste tristetea in ochi..".....bine daca tu spui. "Oare  ce voi face cand voi ajunge in fata lui Koh..... din cate mi-a spus Kenshin trebuie sa am grija sa nu ii arat vreo emotie sau vreun sentiment.....e c hiar ingrijorat pentru mine.... probabil ca prietenul lui a patit ceva cu Koh ........o fi el din cauza lui Koh atat de suparat........poate o sa imi spuna el...dar ma incolo...."
---------------------------------------------------------------------------------
capitolul asta o fost oricum ceva mai scurt
nah sa vad daka  itzi place shi mai pun ....am mai scris mult dar nah ...
shtii ca daka nu se uita loomea zic ca nu are rost sa postez nu?

PS: aia e un desen cu prietenele lui Eclair ...ale a 3 de care am pomenit pe la inceput: Mia blonda....Zoey aia brunetzika shi Corina aia roshcata
  pa pa

the 7 Talismans - ok cum spui tu ^^ asha....deci se vor duce la - Fan Fiction
the 7 Talismans – poza de demonangel, in Fan Fiction · 18.8KB


 
   
#14
Ice Wolf
assasin admin
Postari: 475
cum?cum sa nu se uite lumea?hai ca ai un taklent inascutCONTINUA!!!!!

_______________________________________
In my field of paper flowers
and candied clouds of multiply
I lye inside myself for hours
and watch my purple sky fly over me
----------------------------------------


 
   
#15
demonangel
Pe lista neagra
Postari: 235
hm..........bine daka u spui
hai ca o pun....dar mai iau o pauza.....mai am de scris ....am pe foi de hartie...nu shi shi pe paginile  de pixeli in comp....mai stati ca tre sa le transpun ...shi nu prea merge chestia cu copy &paste daka ma intezelegi
deci in barcuta sunt ei nu?

  -Acusi vom ajunge la Insula din centru lacului.....acolo este un izvor termal purificator, unde se afla si poarta spre lumea spiritelor, vom trece prin poarta astrala prin meditatie.
  -Abia astept"sper sa iasa totul bine...".
                 Pe la mijlocul lacului se afla o insula mica numita Kyoshi ce straluceste puternic   cu o aura albastruie placuta, apropiindu-se incet de ea Kenshin si Eclair puteau simti un miros proaspat si domol a plantelor de pe ea, aici totul era verde,asemenea celor din lumea oamenilor, spre deosebire de arborii rosii din padure, acesta era locul cel mai normal  lumea asta pana acum in care Eclair a ajuns:
  -Wow, locul asta mi se pare oarecum  cunoscut...oarecum mai normal cu mici differente....plantele sunt verzi...si mirosul de verdeata e foarte placut. Totul e luminos aici, zise ea inacantata invartindu-se  in jur si admirand florile.
  -Cred ca da....aceste plante au frunzele foarte asemantoare celor din lumea oamenilor....cele din padure au adaptari diferite....pe cand pigmentul verde al plantelor folosesc energia luminoasa, cele din padurea pe care ai vazut-o folosesc energie absorbita de umbra....de aceea copacii sunt destul de negriciosi si totul e mai umbros si intunecat.
                Si mergand ei incet  admirand privelistea si fluturii multicolori care zburau in jurul lor, ajung in centru insulei undeva pe acolo era o cascada de vreo 10 metri  care se scurgea  o apa spumeganda lin in lac, apa era limpede precum cristalul, era intradevar termala, dar nu foarte calda, erau pesti si alte vietutoare in ea. Kenshin o ia de mana pe Eclair sa treaca prin cascada:
  -Sstai !...Stai, vrei sa trecem pur si simplu prin  ea?!?!
  -Da. Nu-ti fa griji. Apa nu e rece   si mai e si purificatoare. Haide; 1....2....3...si, sarira el si tragand-o    pe ea dupa el prin cascada.asa-i  ca nu a fost  asa de greu?
  -Pai....in afara  de faptul ca sunt fleasca...sunt  bine.
                   In  pestera ascunsa dupa cascada se afla o zona mai verde si  mai radianta decatce era in afara, la capatul pesterii era un mic bazin cu apa cristalina in care se invarteau 2 pesti Koi, unul alb si unul negru, iar pe peretele era un strat frunzos ce arata ca o poarta.
  -Asta...aici e poarta ce duce pe taramul spiritelor? intreba Eclair impresionata de priveliste.
  -Da. Iar paznicii sunt cele 2 spirite care au renuntat la imortalitate ca sa faca parte din lumea noastra: Oceanul si Luna intr-o continua miscare Tui-La (trage si impinge)....Yin si Yang sub forma celor 2 pesti...care inoata in putul acesta unul dupa altul ca sa zic asa...
  -Asa deci...."n-am inteles nimic din ce a borborosit acolo dar e dragut cand il vad cum face pe  inteligentul"
  -Pentru a medita mai bine, primul lucru pe care ar fi bine sa-l faci este sa iti relaxezi mintea de celelalte ganduri la fel si trupul, continua el  in timp ce se aseza  incet jos cu picioarele incrucisate. Hai si tu jos aici  langa put daca  vrei sa treci in lumea sufletelor, zicea el dupa care intra in transa de meditatie.
  -Bine, zicea Eclair   asezandu-se si ea. Dupa ce a luat pozitia de picioare incrucisate ca si Kenshin, ea observa ca unul din pesti se uita fix la ea...un contact vizual  puternic si brusc simte cum un val  de lumina fulgeratoare  o izbeste  pentru cateva secunde...
  -Eclair! Hai trezeste-te, ridica-te  , nu mai sta acolo jos, am ajuns in spatiul astral
  -Zau?!?....Dar ...dar nici nu mi-am dat seama cand....in fine....deci spui ca am ajuns ...wow....deja?.....da' stiu ca nu mai suntem in pestera.....ce loc imens....
  -Pai da....de fapt este cam cat zona reala a Lumii Spirituale, aici se afla o gramada de spirite, cel putin cateva mii sunt la eun or zei, sau spirite simbolice, restul de miliarde sunt multe de la animale simple si oameni......eu am sa te astept aici la intrare .....un spirit calauzitor ar trebui sa vine sa te informeze de drum.....si nu uita ce ti-am spus, cand vei fi in preajma lui Koh, nu-ti pierde sub nici o forma calmul, e foarte viclean, ca sa ii tii piept, in timp ce iti va pune la incercare rezistenta spirituala, mai bine este sa nu ii arati nici un semn de frica,  nici o emotie, altfel risti sa iti asimileze chipul....ai grija da?......Koh e un demon batran dar foarte inselator, e foarte imprevizibil, va incerca sa te sperie sau sa te impresioneze....orice  numai ca sa ii arati o latura de a ta...si atunci...ti-o va absorbi odata cu fata....iti urez mult noroc, ai grija si nu uita, bine?
  -Da...da....Nu-ti fa griji Kanshin, am sa ma intorc eu....ia uite a si sosist calauzitorul sa-mi arate drumul...Pe curand!
  -La revedere" Sper sa aibe grija....nu as mai suporta sa se repete inca o data istoria.....of Nakano...inca si acum ma simt vinovat..."Kenshin se intoarce inapoi in lumea reala disparand intr-un fulger scurt
  -" e foarte ingrijorat, saracul....treaba e destul de incurcata rau din cate spune el....e foarte agitat....am sa incerc eu sa il linistesc cand ma intorc", Eclair se simte un pic prost ca i-a adus aminte de unele amintiri pe care el si le-a reprimat...dar isi continua drumul indrumata de sufletul calauzitor, indepartandu-se ei incet in ceata. Calauzitorul ii explica fetei  incotro trebuie sa o ia ca sa ajunga la barlogul lui Koh si o indruma pana unde poate:
  -Dincolo de nisipurile Ormiei, peste Stncile Pervonului, se afla barlogul lui Koh.....imi pare rau..dar nu te pot indruma mai mult de jumatate din desertul lasat de Ormia.....am anumite interdictii de ultima oara cand am trecut pe acolo.
  -Nu-i nimic, o sa mai intreb pe drum pe cineva  pe unde sa o iau...
  -Mai bine nu...multi se tem de el......majoritatea care au fost testati de el nu s-au mai intors sau daca s-au intors, s-au intors fara chip...banuiesc ca stii asta deja....aici nu prea exista multa lume de incredere...zvonurile circula repede, mai repede ca vanturile ce bat pe aici...daca Koh afla ca te idrepti spre el.... se va pregati pe vizita ta.
  -Atunci n-am decat sa imi urmez instinctele....asta este, zambi Eclair hotarata si cu multa speranta
  -"E atat de tanara....si cu atat curaj, sau mai bine nebunie.....ii urez sa aibe noroc, n-am mai intalnit o persoana atat de plina de viata de mult timp....vremurile astea....curand se va face o noua semiapocalipsa.....curand  se vor implini inca o mie de ani de la ultima reuniune a talismanelor"
  -Dar chiar......Ormia....ea cine a fost? intreaba Eclair curioasa.....Si ...nu mi-ai spus cum te cheama
  -Eu?....candva demult mi se spunea Kalaun, nimeni nu mi-a mai strigat numele de o vreme buna...cati ani au trecut ...pe cand eram si yo in lumea cealalta..pe cand eram si eu viu......ce multi ani au trecut............in fine....deci vrei sa stii cine era Ormia nu? pai....Ormia era un demon foarte peiculos....noroc ca a fost infranta si inchisa in neantul acestei lumi...se spune ca iti putea absorbi chi-ul numai prin simpla privire in ochii ei....avea o coroana de  vipere pe cap.....odata demult a fugit si in lumea oamenilor...a cam facut ravagii pe acolo...oamenii au numit-o Medusa...presupun ca ai auzit de ea.....in fine povestea a fost mult schimbata de vremuri...a devenit mit pe care  nu prea il mai crede nimeni...si totusi legendele au si ele on parte de adevar in ele......dar stii cum e...zvonurile cand se transmit se tot schijba incetul cu incetul continutul ...si cel real se pierde....cu  toate ca a fost infranta...in urma ei a lasat zona asta desertica....mai mult ramasitele din corpul ei astral a creat unele creaturi care se ascund innisipurile miscatoare ..prin ele prind unele pirite care nu sunt atente sau ratacite....ar fi bina sa fii atenta pe unde calci...uh.....parac Eclair te striga demonul vulpe de mai devreme nu?
  -Da...asa ma cheama...asa m-a numit mama mea....
  -E un nume  cam ciudat...dar sa fiu sincer te caracterizeaza destul de bine.
  -Multumesc...dar si tu ai un nume frumos Kalaun.
                 Si mergand ei asa incet ajung si ei la Nisipurile Ormiei....un desert straniu.......umed si mlastinos si totusi...nimic nu crestea pe acolo..nici o  fiinta prin preajma...cald si nisipos .....si baltos....un desert foarta bizar.
                   Kalaun era un spirit bland  cu parul lung si negru si ochi negri si misteriosi, dand o stare melancolica, era imbracat intr-o pelerina gri din bumbac, privirea lui ii era trista...in privirea lui adanca se ascundeau multe....cu toate ca parea  un adolescent...avea o viata spirituala destul de lunga de asemenea si o experienta in viata....e bland, calm si mereu gata sa ajute pe oricine vine in lumea stafiilor ....
  -Imi pare rau...pana aici...mai mult nu te pot conduce....am fost  mai demult exilat si nu am voie sa mai calc pe acolo.
  -Nu-i nimic, iti multumesc foarte mult pentru amabilitate....La revedere Kalaun!
  -La revedere.." ea e un AKAN.....curios ...demult nu am mai intalnit un astfel de saman....am cezut ca au diparut cu totii de la macelul de acum cativa ani, dar se pare ca ea a supravietuit.......are forma umana, asta inseamna ca s-a refugiat in lumea oamenilor...intimpul asaltului....sau s-a nascut ca om...probabil ca si mama ei era tot un akan...unul destul de puternic si a ferit-o de asasini....chiul ei emana o aura  izbitoare....si  nici macar nu isi da seama de asta...inca nu stie cum sa isi controleze puterea..sau sa o foloseasca ...si totusi....sunt sigur ca  va reusi sa treaca peste toate c u brio". Kalaun se disipea incet in urma, in timp ce Eclair inainta pe drumul ei hotarata sa invete tainele samanilor.....sa opreasca cumva suferinta.
  -"eu chiar nu stiu ce fac, dar stiu ca trebuie sa  fac ceva.....din cate mi-a zis Gyatso...si din cate am vazut in ochii lui...lumea se duce de rapa.......am o senzatie  ca ceva se va intampla...un presentiment........."
               Inapoi la poarta Kenshin revenise inapoi in trupul sau, se ridica de jos si se propteste intr-o stalactita si vegheaza asupra locului:
  -Am un presentiment ciudat..." simt ca ceva se va intmapla....sper ca ea e bine..."
-----------------------------------------------------------------------------
hai ca va pup....ma rog pe cei care vor sa ii pup


 
   
#16
demonangel
Pe lista neagra
Postari: 235
ce iara yo.......... skze de duble-post
greu mai da lumea pe aici

bun in fine continuarea...................ceva se intampla...ceva se intampla! nu?
hai ca vedeti voi ce se intampla 

-Abcart Daniel!
  -Prezent!
  -Albert Mia!
  -Aici! " Eclair e si azi absenta....oare ce a patit..."
  -Atroma Elena!
  -Prezenta!
  -Backstube Eclair-Angela!.......Eclair!.......iar absenteza...o sa ramana in urma cu materiile....offfof!....Baulock Damaris!
  -Aici!
  -"Claire, unde esti?!.........sper ca nu a patit nimic de cand cu faza de la mall..." suspina bosumflata Mia, si e din ce in ce mai ingrijorata din cauza   absentei lui Eclair.
              Dupa ore se intalneste cu Zoey si Corina sa vada daca au aflat ele ceva de  Eclair:
  -Deci stiti cuma...e bine?....stiti oare unde a disparut?...intreba agitata Mia.
  -Calmeaza-te...Nu.........Am cautat-o peste tot ...in toate locurile in care ar putea fi, i-am lasat vreo 3 mesaje pe telefon, zise Corina.
  -Nici eu n-am dat de ea...am cautat-o in locurile in care se refugiaza ea de d-na Meryl.....ba am cautat-o si acasa....d-na Meyl era furioasa...mi-a trantit usa in nas...am incercat sa o sun de cateva ori, dar mi-a raspuns casuta vocala, spunea Zoey.
  -Offf! Unde o fi?!?...Nu poate sa dispara asa fara urma...stiu ac nu prea se intelege cu baba aia ...dar nici chiar asa......sa dispara  fara  urma......of! Eclair.....
  -...Oare ce face acum?" Mia devine din ce in ce mai frustrata", zicea Zoey incercand cumva sa  o mai calmeze pe Mia.
              Pe insula HeiBai Kenshin continua sa stea de paza:
  -Ia uite! Ce linistita e, daca n-as sti ca  e in meditatie...as zice c doarme....Cel mai bine e ca trupul ei sa nu fie miscat din loc, ca sa se poata intoarca fara probleme inapoi............hnh?........Ce ii asta...?  ....Licurici?! Ciudat..... de regula ei nu vin aici.....hm...curios...Intr timp Eclair transversa Nisipurile Orimiei cat de cat precauta, in indepartare se vedeau Stancile Pervonului......temperatura aerului era aproape insuportabila..:
  -Zona asta arida...e printre cele mai bizare pe care le-am vazut, e atat de acld aici...nimic nu creste aici...dar arata ca o mlastina nisipoasa..cu stanci in loc de copaci...balti , unele cu gheizere, nimic..nici o vietate....plantele nu pot rezista la temperatura asta...si nici la umezeala....asa ceva n-am mai vazut...plin de balti si nisip.....curios e faptul ca sunt nori pe cer.
              Pentru cateva momente, cand a trecut pe lanaga o balta se privi in apa si avea impresia ca vede o fata ....a unei alte persoane....in loc de reflexia ei.....
  -........foarte ciudat......cred ca am insolatie sau ceva.....
  -.......ciudat, si din ce in ce mai dubios....tot mai multi licurici intra in pestera....sunt agitati....de ce oare?....ce ii sperie asa de tare?....Doar nu cumva?!?!....Ce se intampla....Aagghhhhhhh!
              Kenshin nici nu apuca sa se ridice  bine ca e luat prin surprindere, atacat de niste tentacule negre, semitransparente, care apar de nicaieri si il tintuiesc de perete, el nemaiputand sa se miste...:
  -Aaahh......firar sa fie...Un...Pteroliliac....la naiba ....Oare ce vrea?........Ah nu ma pot misca...chestiile astea negre ma tin strans....
               De dupa cascada intra incet si sobru o creatura imbracata in negru cu fata acoperita, ascunsa sub gluga pelerinei si se indreapta spre Eclair.
  -...Nu.....Ahh....Las-o in pace...Nu-i fa nimic...Da-mi drmul, se zbatea Kenshin.
               Fiinta isi trase gluga jos, de unde rasare un par auriu  matasos, urechi lungi si inguste, cu niste ochi albastri precum aquamarinul....se uita putinl aKenshin si rosti cateva cuvinte cu o voce  profunda si blanda totusi:
  -Locul ei nu e aici, locul ei e i lumea oamneilor, ata rosti si se repezi la ea, o lua in brate si fugi printr-un portal transparent ce ducea in lumea muritorilor, care s-a inchis imediat dupa ce a trecut prin el. Tentaculele se evapora repede si Kenshin se poate misca din nou:
  -Of!...N-am fost suficient de puternic...a luat-o cu el...."Eclair..sper ca te poti intoarce inapoi....oare ce va face cu ea....Eclair."....
  -Hey ce naiba?!?......Au..Ah! Ma inteapa rau in piept.....Ma simt un pic ametita.
               Eclair se opreste din mers si se aseaza jos, tinadu-se de torace. Brusc langa ea incepe pamantul sa se scuture nisipul, formandu-se un vartej:
  -Oh, nu! Trebuie sa plec de aici..Auf!.....se taraste ea incet cam neputincioasa sa rapusa de junghi. Din cealalta parte iese din nisip o creatura fioroasa, gata sa o atace pe Eclair. Saraca e speriata si incremenite, nu se poate misca:
  -" Ce ma fac acum.....nu ma pot misca....mi-a frica.....durerea inca nu dispare.."
  -Hehehehehehe......un om.....un fetsin foarte bun....hehehehe...vino aici.....heheheheheh.
               Eclair se ghemui tinadu-se de cap...tremurand toata:
  -Nu ai cum sa scapi fetit-o........Ce-ceeeeee naiba?!?
               Bestia gemu scurt fara sa mai scoat veun sunet, isi intoarse ochii peste cap.O dunga rosie ii transverseaza corpul de sus in jos si e despicat in doua, caznad cu repeziciune la pamant mort:
  -Huh?! Ce-e s-antamplat?!? se mira ea.
               Din spatele monstrului apare o figura umana, Eclair o recunoaste e aceeasi persoana ce o vazuse  nu demult in reflexia apei:
  -Esti bine, Eclair? intreaba fata respectiva.
  -Da. Multumesc ca m-ai salvat..."oare cine  e ea...am vazuto mai devreme in apa..."...Cine esti?
               Fata zambi bland:
  -As putea zice ca sunt tu si tu eu......tu esti partea mea reincarnata.......Imi pare bine sa te cunosc in sfarsit Eclair....Mie imi poti spune Sunena.
  -Stii si cum ma cheama...wow....dar ...de fapt...am o senzatie ca te cunosc de foarte mult timp. Imi pare bine si mie.
                Sunena parea o fata calma, cu privire melancolica, trista, ce ascundea multe. Avea ochii argintii, parul  blond-aluna lung si purta niste vesminte foarte vechi.
  -Am auzit ca vrei sa mergi sa il vezi pe Koh...stii ca trebuie sa fii atenta cu el, nu?
  -Da, mi s-a spus.
  -Daca vrei te pot ajuta sa iti controlezi puterile mai bine, atunci cand el iti va "scana"  sufletul. Lasa-ma sa iti arat ceva....vrei?
  -Desigur! In momentul de fata as avea nevoie de orice ajutor posibil.
  -Bun atunci intinde inainte palmele putin.
  -Asa? le intinse ea.
  -E bine, a zis sunena punand palmele ei petse ale lui Eclair si incepu sa faca o incantatie patrunzatoare.
  -....Hey! Ce faci?!
  -stai linistita n-ar trebui  sa te doara.
                 Ochii si plamele lor au inceput sa le lumineze puternic, ca atunci cand atunci cand Eclair a rapus piticul si dragonul. Totul in jurul lor, pe o raza de 10 metri era luminat intr-o semisfera, pentru cateva clipe.
                 Trupul lui Eclair zvacni in mainile pteroliliacului misterios care tocmai ajunse in lumea oamenilor:
  -"curios......" zise el in gandul sau privind-o mai atent. "Ai zice ca doarme...o fiinta atat de fragila sa aibe, totusi, atata putere in ea".....O privi indelung, in special la chip, dupa care cobori de pe cer undeva intr-o alee, luand o forma umana, iese in drum si dipare incet prin multime.
                 Inapoi in Nisipuirle Ormiei, totul reveni la normal. Eclair, singura, deschide ochii:
  -Oare  ce s-antamplat?
  -"sunt tot aici cu tine, nu-ti fa griji", mi-am contopit sufletul cu al tau...asa imi vei asimila toate abilitatile mai usor....asa am sa te pot ajuta mai bine.....impreuna vei fi mai puternica, zise Sunena, acum era in mintea si inlauntrul spiritului lui Eclair, a ajuta din interior, ca o a doua constiinta.
-......Dar chiar....mi-am adus aminte.....Klaun nu prea mi-a dat  multe informatii despre Stancile Pervonului....
  -Mai avem putin si vom ajunge curand la ele...am sa-ti explic pe drum maii multe....Hai sa mergem.
------------------------------------------------------------------------------------------


atat pana acum.....asa-i ca multe se intampla nu? destul de brusc si in acelasi timp


 
   
#17
demonangel
Pe lista neagra
Postari: 235
tot nimic? ....hm...mai pun ...dar sa mai vinasa posteze si cineva ceva ...ca am obosit....plus ac tot fac duble-post aici

Talismanului aerului licareste, stralucea incet, in timp ce zdraganea la gatul lui Naiade, Zeita vantului, actualul gardian al aerului. Aceasta zbura alaturi de inca 14 zane si libel-nimfe. Naiade cerceta zonele vestice, cand isi observa talismanul stralucind:
  -I-am dat de urma. Semnalul vine dinspre Padurea Incelepciunii....Recrutati, ascultati aici! Semnalul vine dinspre Nord....Cercetati toata zona padurii! " Intensitatea mai mare e spre lac ..pe insula Heibai.....Oare ce o cauta acolo.....sper sa il pot gasi pe ales..."
                Zburatoarele s-au despartit si au mers sa verifice toata zona. Naiade se repezeste spre insula, batand fulgerator din aripi. Mergand pe semnalul talismanului intra in pestera. Acolo il gaseste pe Kenshin rezemat de perete, vlaguit, rasufla greu, fapt datorat tentaculelor ce l-a atacat mai devreme.
  -Esti bine? "el sa fie alesul?.....oare...ma intreb...daca va avea efect...ia sa vad...". Naiade intinde talismanul spre el si constata ca nu reactioneaza. "Nu....nu e el" Esti teafar? zise ea atingandu-i fata usor.
                Kenshin deschise ochii si raspunse cu amaraciune, dezamagit de sine:
  -Da....n-am...n-am nimic....dar...sunt jalnic...n-am fost in stare sa opresc demonul sa o ia....
  -Pe cine?...Ce demon?....Despre ce vorbesti?
  -O muritoare, cu o forta imensa ..puteai sa-i simti aura ..cat de intensa era.....of...cateva  clipe de neatenti din partea mea si....o venit un demon si a rapit-o....sarmana , nici macar nu realizase cat e de puternica.....e chiar mai puternica decat mine...  ce jalnic am fost ca m-am lasat  capturata de tentacule....mi-au blocat  mainile astfel ca nu puteam sa imi folosesc puterile.....m-am simtit atat de neputincios....
  -" muritoare...cu o forta imensa?.....un om?....sa fie ales?.....interesant...." Auzi vulpe-o? I-a spune...fata asta de care zici tu...spui ca e foarte puternica?
  -Da....si nici macar nu o banuieste. Adoborat foarte usor un dragon Rosu de marime medie. O vrut sa ppppppoata sa devina saman....am adus-o aici...ca sa poata sa le intensifice...
  -Asta e.........ea....fata asta....ea e Aleasa.
  -Aleasa?....Vrei sa  spui ac ea e urmatorul Avatar?
  -Da.
  -Deci banuiala mea a fost corecta....ea nu e o simpla muritoare...
  -Ai spus ca un demon a rapit-o...Sti unde a dus-o?
  -Da...Era un Pteroliliac si a dus-o in lumea oamenilor, inapoi de unde a venit, rasufla Kenshin.
  -Poi si ce mai asteptam?! trebuie sa o protejam...ea e im mare pericol...mai ales daca afla vreun monstru Magota de ea...
  -Ai dreptate, zise el incercand sase ridice si tresarind dinn cauza dureri pe care o resimtea...Ah...haaaah....
  -Te doare? Stai calm, am adus niste seva....am luat putina cand am venit incoace...tine...Bea!
                 Kenshin  sorbi din sticla pe care i-o intinse Naiade, simtindu-se mai riguros:
  -Multumesc. Acum sa mergem sa o rcuperam.
  -Da. Deschid eu un portal.
                 Naiade intinse mana dreapta in care avea talismanul, a facut o incantatie si un alt portal transparent se deschise spre lumea oamenilor. Cei 2 au luat forma umana si au trecut repede prin poarta, care se inchise imdeiat dupa ei...
  -Acusi ajungem la Stancile Pervonului, zise Sunena ascunsa in umbra lui Eclair.
  -Da ai dreptate, le vad, dar Kalaun nu prea mi-a zis multe de ele, a uitat.
  -Pervonul era un demon-sarpe malefic, a fost un aliat al Ormiei, de ea stii?
  -Da, de ea mi-a zis ..ce si cum sta treaba..
  -Bun...Pervonul, ca si Ormia, a fost infrant, dar nu in intregime...el era un devorator de spirite... ce se vede acolo numit Stancile Pervonului, este, de fapt, trupul lui  ce a ramas....Se zice ca sufletele ce le-a inghitit inca bantuie locurile....unii spun ca fac un zgomot terifiant, altii spun ca provoaca o liniste teribila...sincera nu stiu exact ce e adevarat.
  -Nu-i nimic, o sa aflam noi acum, nu?
  -Mda, asa e.             
  -Stii...Sunena?
  -Ce e?
  -Chestia asta, cu samanismul si contopirea mea cu tine si astea...nu stiu, dar parca stiam deja despre ce e vorba si ce trebuie sa fac, parca as fi fost obijnuita.....nu stiu de ce , dar nu simt nimic prea diferit.
  -Ceea ce facem noi se mai cheama si "uniune de spirit"...sau ...ceva mai infiorator "posedare cu voia posedatului" ...de regula astfel de conexiuni se fac temporar....dar cu tine...tu fiind reincarnarea mea....nu m-ar deranja daca ai asimila experienta mea....cand eram vie si eram de varsta ta .....faceam acelasi lucru....si eu am fost saman si acum ai si tu ocazia sa fii. Mai mult...Faptul ca nu m-ai respins la conexiune ...si m-ai acceptat de buna voie, te face deja un saman, daca continui tot asa...vei progresa repede sa stii.
  -Sper si eu. Am impresia ca ne vom intelege de minune Sunena, ii zambi Eclair bland.
  -Doar suntem acelasi suflet nu?....ii zambi inapoi Sunena.
                   Si mergand ele tot asa au ajuns in final la locul numit Stancile Pervonului. Un loc destul de infiorator,plin de oase, schelete, pietre si stanci, arata ca o alee a tenebrelor, trupul partial mumificat ramas al Pervonului era spintecat in mai multe parti, singurul lucru mai intreg fiind partea toracica, era mare si lunga. Printre coastele cu pamant ce se inaltau intre stanci, formand o carare ingusta ca un tunel intunecat, suiera zgomotos vantul. Se auzea ca si cum 1000 de suflete a multor creaturi gemeau toate odata. Trupul Pervonului era enorm, fetele privira  in torace si nu au putut zari lumina la capatul celalat. Vantul se intetea, suierul devenea tot mai asurzitor, ca si cum ar fi un advertisment:
  -Auzi Eclair? Parca spiritele ce au fost candva devorate de Pervon ne avertizeaza sa nu intram.
  -Dar trebuie! Trebuie neaparat sa merg la Koh.
                    Brusc pentru cateva clipe, o rafala scurta de vant le izbeste pe fete ca si cum s-ar fi maniat spiritele:
  -Atentie Eclair! Mai bine nu-i pomeni numele. Spiritelor de pe aici nu le place.
  -Bun. Hai sa intram. Nu cred ca ar fi o idee buna sa stam prea mult pe loc...mai ales intr-o zona ca asta. Plus ca sunt de foarte mult timp sub forma mea spirituala...nu cred ca ii o idee prea buna sa stau atat de mult timp in afara trupului meu.
  -Asa e, daca nu te intorci in 48 de ore, inima ta se va opri, spuse Sunena serioasa incremenind-o pe Eclair.
  -Uh.....Multumesc de informatie...sa stii ca daca ai vrut sa ma sperii, ti-a iesit foarte bine. Pana acum sigur a trecut o zi si ceva.
  -hm.....Nu prea mai ai timp nu-i asa?
  -Da!
  -Atunci sa ne grabim.
  -Da! Repede...Sa intram.
                   Fetele intra in tunel, acesta se inchide brusc, niste bolovani mari au cazut la intrare, astupnad-o. Fetele sunt acum  blocate in interior, neputand sa se intoarca de unde a venit, au ca singura optiune sa isi continue drumul  si sa mearga tot inainte. Vor avea multe surprize pe drum.
---------------------------------------------------------------------------------
astept sa mai vad daca mai citeste cineva ceva......daca va plictisesc  inchid topicu'


 
   
Pagini:  1 2